“O poveste este o ușă către o altă lume, o lume din noi, în imaginație. Cititorii de copii găsesc aici multe dintre modelele lor, personaje cu care vor să semene, eroi, idealuri. Mesajul este…oricât de neputincios ai crede că ești, tot poți depăși, prin determinare, cooperare cu ceilalți și refuzul de a-ți fi frică” (Bigger, 2009)
Imaginația poate fi definită ca proces psihic de re-creare și creare de imagini noi în plan mental. Imaginația joacă un rol esențial în activitatea umană, incluzându-se ca verigă componentă centrală a creativității. Nu are limite, fiind liberă pentru a se putea mișca nu numai pe tărâmul realului perceptibil, ci și pe cel al fantasticului, conferând întotdeauna o notă de inedit, de noutate.
Imaginația productivă este o componentă a creativității. Albert Einstein spunea că imaginația este mai importantă decât cuvintele. Cu toate acestea, de prea multe ori această parte esențială a educației este ignorată la școală. A-ți folosi imaginația înseamnă a crea imagini în minte, iar când elevii creează imagini în mintea lor în timp ce citesc, nivelul lor de implicare crește deoarece povestea devine personalizată.
Însă, în societatea noastră este dificil și problematic pentru copii să se încreadă și să-și valideze propriile imagini. În orice direcție ar privi sunt asaltați cu imaginile altora: animații, emisiuni TV, Smartphone-uri, tablete, chiar și cărți illustrate. Văzând filmele multor cărți, acestea le limitează imaginația, împiedicându-i să-și formeze propriile imagini. Devine greu să înlături o imagine odată ce a fost văzută.
Chiar dacă copiii aud poveștile iar și iar după ce filmele au fost văzute, imaginile vor exista probabil pentru totdeauna în mintea lor. Cauza principală este media vizuală care exercită o putere imensă asupra imaginației copiilor. Copiii trebuie să aibă oportunități multiple pentru a-și folosi imaginația, validându-și astfel propriile imagini.
Una dintre cele mai eficiente oportunități sau soluții în mediul şcolar este folosirea povestirii ca metodă didactică. Povestirea sau storytellingul este de neegalat ca instrument de stimulare a imaginației. Povestea ca instrument de lucru în educație învață fără să impună, transmite elevilor mesaje pe care ei singuri le descurcă.
Povestea este arta în care un povestitor transmite un mesaj, adevăruri, informaţii, morală sau înţelepciune pentru un public, folosind o recuzită sau orice aptitudine artistică pentru a capta atenţia. Povestea este arta prin care se crează imagini în mintea ascultătorului. Povestea educă, vindecă, aduce oamenii împreună, este interactivă, influențează, creează divertisment și recreere. Poate schimba comportamentul, promova și modela idei.
Storytellingul sau arta de a spune povești este adecvată procesului instructiv-educativ și este o metodă eficientă pentru a dezvolta creativitatea și imaginația elevilor. Dezvoltarea creativității elevilor se face prin implicarea lor în crearea și ascultarea de povești.
Exemple de aplicaţii practice și idei inovative în sala de clasă , ale povestirii în era digitală.
ROBOȚI Storytelling. OZOBOT și BEEBOT -roboței interactivi care îmbină robotica educațională cu crearea de povești. Într-o lume a inovației și a tehnologiei, Ozobot este un mic robot folosit în programare și codificare, îmbinând totodată și storytellingul, aducând entuziasm și implicare în povestire și repovestire. Ozobot este controlat prin limbajul culorilor. Pentru a face robotul să se rotească sau să prindă viață se folosește un limbaj de culoare universal, desenat cu markere.
Cu ajutorul roboțeilor, elevii pot da frâu liber imaginației, să viseze și să creeze tot ce le trece prin minte. Posibilitățile sunt infinite. Fiecare poate să fie arhitectul propriei lumi. Pot ilustra propria poveste cu ajutorul unor hărți desenate și a unui Ozobot. În timp ce Ozobotul urmează traseul, se spune povestea.
Bee-Bot sunt roboți mici care au fost concepuți pentru a fi folosiți de copii mici. Bee-Bot poate fi programat să facă un număr stabilit de mișcări de la butoanele de pe spate. Acesta este un instrument minunat care îi învață pe copii cum să proiecteze, să implementeze și să urmeze programarea într-un mod ușor și distractiv, în timp ce urmează o narațiune. Această resursă le arată copiilor cât de interconectată poate fi educația lor.
Storytelling digital. Povestirea digitală este una dintre abordările pedagogice inovatoare care îi poate implica pe elevi în învățarea profundă și semnificativă. Povestirea digitală combină arta de a spune povești cu un amestec de medii digitale, inclusiv text, imagini, narațiune audio înregistrată, muzică și video. Aceste elemente multimedia sunt amestecate împreună folosind software-ul de calculator, pentru a spune o poveste care, de obicei, se învârte în jurul unei teme specifice sau subiect și conține adesea un anumit punct de vedere.
Elevii din ziua de azi devin din ce în ce mai pricepuți din punct de vedere tehnologic și sunt din ce în ce mai implicați în activități care au loc pe ecranul unui computer. Povestirea digitală poate încuraja creativitatea și poate oferi cursanților o voce în timp ce își folosesc poveștile pentru a-și împărtăși ideile și sentimentele cu alții. În plus, elevii pot folosi tema de povestire digitală pentru a atinge în alte talente creative, cum ar fi crearea propriilor imagini vizuale, fotografierea lor pentru povești și adăugarea de culori, tranziții și narațiune înregistrată. Book Creator este un instrument puternic pentru integrarea lecției de povestire digitală. Elevii interacționează cu mass-media în fiecare zi. Cu Book Creator, elevii pot deveni creatori ai unei game largi de conținut.
Exemple de practică inovatoare de storytelling cu Kamishibai
Este o formă japoneză de teatru stradal, cunoscută și sub numele de „teatru de hârtie” sau „teatru pe bicicletă”. Teatrul are loc pe o scenă în miniatură (o ramă de lemn sau un fel de fereastră) care are în loc de cortină niște obloane care se deschid la începutul povestirii. Pe scenă se „derulează” povestea vizuală împărtășită verbal de către povestitor publicului împreună cu toate detaliile, nuanțele și intonația specifică povestitorilor…
În ramă publicul urmărește câteva personaje animate de însuși povestitorul, având în fundal planșe cu decorul scenelor principale alese de acesta. Kamishibai are un mare avantaj în fața animaţiilor sau filmelor, deoarece prin imaginaţie spectatorul devine creator. În loc să-i livreze publicului în mod automat, în mișcare, întreg mesajul, povestitorul lasă liberă opțiunea ca publicul să-și imagineze tot ceea nu apare în imagini, privitorul devenind astfel și creator în aceeași măsură. Pentru un public tânăr, cum sunt copiii la clasă, acest lucru este fascinant și de neprețuit.
Odată cu deschiderea educației spre metode interactive și creative și datorită potențialului formativ și interdisciplinar pe care îl are, Kamishibai -ul a început să fie folosit pentru a spune poveștile create și ilustrate chiar de către copii. Micii creatori sunt stimulați emoțional și intelectual să asculte activ, să participe la dialog într-un grup, să creeze o poveste, să ilustreze imagini prin diverse tehnici (imprimare, desen și pictură, colaj), să povestească și să dramatizeze. Astfel, copiii organizează elementele artistice într-un demers creativ și apoi prezintă rezultatul celorlalți sub forma unui spectacol de teatru. Kamishibai-ul poate fi utilizat în ciclul preșcolar, primar și secundar pentru copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 16 ani. Această modalitate de a povesti sprijină formarea competențelor cheie.
Mititel Ioana Lavinia
BIBLIOGRAFIE:
https://sites.google.com/xtec.cat/storytellingrobots1/home, https://sites.google.com/xtec.cat/storytellingrobotsintef/beebot
Ghid-Kamishibai_Asociatia_De_dragul_artei.pdf (asociatiadadece.ro)
Book Creator – Love Learning – Aplicația Book Creator
