Sunt copilul născut în nuanțe de verde, sub o picătură de ploaie, între petale de bujori, lalele și muguri de mărgăritar, din zborul fluturilor, supremația acordurilor simfonice și râsetul cristalin al copiilor. Eu sunt eu, eu sunt dascăl, dar mai presus de toate sunt OM. Dumnezeu a pus în mine sămânța, o sămânță care doresc să aducă rod bogat, bun, folositor, prin gesturile, gândurile, faptele, vorbele, atitudinile, învățăturile mele, atât ca și om, dar mai ales ca și dascăl.
De-a lungul celor treizeci și unu da ani de activitate neîntreruptă la clasă, cu fiecare generație, după ce am învățat să scriem și să citim, am învățat că scrisul și cititul pot fi folosite pentru a-ți pune gândurile în cuvinte. Dacă ne scriem gândurile pe hârtie, am învățat că dacă le citim după o vreme descoperim detaliile. Am învățat că după ce citim ce am scris este interesant să citim ce au scris și alții. și astfel…am descoperit magia lecturii, cu pași mărunți, dar siguri.
Și totuși…din păcate, am identificat și câteva probleme care au acționat ca și niște frâne în activitatea mea de dascăl. Am constatat că:
- omul contemporan e expus la promovarea unui mod de comunicare cvasipatologic, care exclude situarea față în față, dorința sinceră de cunoaștere, angajarea afectivă și responsabilă pentru soarta celuilalt, ceea ce li se transmite și copiilor, prin puterea exemplului;
- unii copii reușesc cu mari dificultăți să-și pună dorințele, emoțiile, nevoile în cuvinte, au o exprimare greoaie și sărăcăcioasă;
- citirea conștientă, cursivă și expresivă trebuie exersată, pentru a deveni o deprindere conștientă.
Cauzele pentru care aceste probleme există ar fi:
- evoluția tehnologiei, care ne face mai leneși; Într-o lume în care digitaliada e în plină dezvoltare, a trebuit să îi fac pe părinți să conștientizeze cât este de important ca propriii copii să știe să citească, dar și să înțeleagă ceea ce citesc. Cărțile sunt hrană pentru creier și inimă. Îi ajută pe copii să gândească, să fie creativi, să vină cu propuneri pentru a rezolva o situație problemă.
- mediul bilingv în care trăim (se vorbește mult limba maghiară);
- mediul familial din care provine copilul, exemplul dat de părinți, care rar citesc.
Soluțiile identificate, precum și modul de implementare pentru a rezolva problemele sunt multiple.
Deloc ușoară misiunea „dată” Profesorului- edificarea viitorului umanității, dar frumoase sunt roadele pe care le culege și ni le dăruiește-OAMENII. În școala noastră dragă și frumoasă de la țară, cu geamuri mari, luminoase, fiecare învățătoare își îndrumă elevii spre a-și găsi bucuria de a trăi, își dezvoltă un plan personalizat de lectură pentru clasa de elevi.
În ciclul achizițiilor fundamentale, orele mele de lectură se bazează pe joc, pe fișe simple de lectură, de la simplu la complex. Atunci când copilul a luat primul contact cu școala, pentru a mă convinge de dezvoltarea vocabularului, am organizat jocuri ca:
- „Spune mai multe cuvinte despre…”, „A sosit toamna”- Pentru că și acest joc a fost îndrăgit de copii, l-am folosit și on-line, primăvara și toamna, cu ajutorul aplicației Wordwall; „Fă ordine!” , „Găsește perechea”, „Seara de poveste”.
Am folosit și jocuri care oferă elevilor prilejul să opereze cu elementele de vocabular în situații gramaticale cu mult înainte de a se studia gramatica.
Jocul „Un tăciune și-un cărbune” pune copiii în situația de a folosi corect terminațiile substantivului în cazul genitiv. Unul dintre copii numără silabele din versurile spuse de clasă: „Un tăciune și-un cărbune/ Spune tu, băiete, spune!”. Pentru folosirea corectă a verbelor la timpul prezent, trecut și viitor se poate organiza jocul „Roata timpului” – Wordwall, pe disc se trece numele fiecărui copil, care trebuie să răspundă la întrebarea: „Roata vremii se-nvârtește/ Fiecare se gândește/ Și va spune fiecare/ Acum ce este el oare?” sau ce va fi când va fi mare? ( pentru viitor) sau pentru forma de trecut a verbului „a fi” folosim versurile: „Mai micuț eu când eram/ Pe acasă ce făceam?”. Versurile jocului trezesc trăiri afective elevilor și exersează actul vorbirii.
Pentru a încuraja activitățile zilnice de lectură, am creat colțul de lectură în clasă, lângă bibliotecă, unde am afișat „lanțul poveștilor„ și fișa simplă de lectură a fiecărui copil. Citim, la începuturi, cu voce tare, în șoaptă, în ritm propriu, purtăm discuții despre conținutul poveștilor, punem în evidență calitățile personajului pozitiv, acceptăm personajele negative, dar ne ferim să devenim ca și ele, explicăm sensul unor expresii greoaie, ne simțim bine dând frâu liber imaginației, ne dezvoltăm cele opt competențe cheie prin metode și procedee diversificate, rezolvând sarcini de lucru specific nivelului de dezvoltare al fiecăruia. Nu a fost ușor să le dezvolt copiilor dorința de a citi, deoarece nu au fost obișnuiți de acasă să citească. După insistențe, această activitate a devenit o obișnuință. Am valorificat cărțile, lecturile și la alte ore, discipline, iar copiii au început să facă schimb de cărți între ei, au împrumutat de la biblioteca clasei, comunală sau CDI, au discutat despre cărți.
Și în ciclul de dezvoltare am pus accent tot mai mare pe interdisciplinaritate. În clasa a III-a am variat selecția cărţilor: o lună am ales eu cartea care urma să fie citită, în următoarea lună au ales copiii. După ce au lecturat cartea, elevii au făcut recenzia acesteia (au căutat online date despre autor și opera lui, apoi au povestit pe scurt cartea). Am lansat provocări jucăușe, hazlii, amuzante cu lucruri sau despre lucruri cunoscute de ei, care să formeze și să dezvolte creativitatea, spiritual de observație, imaginația, dorința de a crea și de a crea frumos.
La cursul CRED am descoperit cartea „Poveștile-ferestre către sufletele copiilor”, autor Eva Ioana Fărăgău, inspector pentru învățământ primar, carte care cuprinde povești minunate, cu sarcini de lucru concepute pe cele 8 competențe-cheie, trecând copiii prin interdisciplinarite, ajutându-i să exerseze și să aprofundeze într-o manieră originală și atractivă ceea ce au învățat la școală, dar și explorând tainele din diferite domenii ale cunoașterii. Aceste povești sunt citite de câte un părinte, în fiecare zi de vineri, la școală, urmând ca în săptămâna următoare să rezolve sarcinile de lucru, pe care le verificăm împreună și oferim răsplata meritată: o zi fără teme la un obiect de studiu, la alegere. Nu degeaba se spune că motorul unei astfel de activități este, în primul rând, cadrul didactic. Acesta are puterea de a aduce schimbarea în clasă, în școală (cu susținerea necesară). Am realizat parteneriate între biblioteca comunală, CDI și părinți. Părinții au fost cei care au adus o schimbare, în primul rând de mentalitate, apoi o schimbare în stilul de viață al fiecăruia. Acest lucru l-am simțit și în cadrul proiectelor „Campionii incluziunii- punte de legătură între familie, școală, comunitate”, „Toți copiii citesc!”(dezvoltarea literației), „Școli cu sclipici”, inițiat și implementat de FNO, în cadrul căruia am desfășurat activități concrete cu copiii si părinții acestora, ERASMUS-tema principală-APA, Campania Globală pentru Educație, Ziua Națională a Lecturii, ZICI, Săptămâna Sănătății Educațuonale, inițiat de doamna Simona Baciu.
Monitorizarea citirii este foarte importantă, dar nu tebuie să fie stesantă și apăsătare pentu copil. În clasă avem un tabel în care notăm cărțile citite. De asemenea, în clasa a III-a a existat în program o jumătate de oră la sfârșitul săptămânii când notăm în jurnal ceea ce am citit în zilele tecute. Nu am urmărit să corectez neapărat scrisul din jurnale, ci am urmărit mai mult exprimarea și am încurajat să citească și să rețină cât mai mult, urmărind să fie o citire conștientă.
Pentu a verifica lectura la clasa a IV-a , la sfârșitul fiecarei lecturi, elevii ralizează fie PPT-uri, fie proiecte, fișe de portofoliu, în care scriu informații despre autor, realizează rezumatul întegii lecturi sau al unui fagment ( în cazul unei lecturi mai vaste), caractrizează personaje si obligatoriu exprimarea părerii proprii despre acea lectură. Urmeaza prezentarea materialelor în fața colegilor. Stuctura PPT -ului mai poate fi schimbată în funcție de specificul cărții ( de exemplu – Legendele Olimpului- arbore genealogic, personajul reprezentatv+ argument). În timp, materialele pregătite de copii au fost tot mai reușite si au învățat foarte multe lucruri unii de la ceilalți. Cele mai reușite materiale sunt publicate în revista școliia trimise spre publicare la diferite concursuri sau simpozioane ca recomandări pentu lectură.
Aceste activități bogate desfășurate și cu această generație de copii au avut un impact pozitiv în rândul copiilor, a părinților și a comunității locale, le-a crescut stima de sine, încrederea în forțele proprii și pentru a participa la diferite concursuri la nivel local, județean, național și chiar internațional.
În concluzie, modalitățile de stimulare a gustului pentru lectură sunt multiple. Noi, învățătorii, avem ocazii unice de a furniza copiilor motive reale și încurajări pentru ca fiecare dintre ei să descopere bucuria de a citi și de a le deschide interesul pentru cunoaștere și învățare pentru tot restul vieții. Nu e ușor, dar merită! Să ținem cont de faptul că „Nu există înlocuitori pentru cărți în dezvoltarea unui copil.” (May Ellen Chase)
Barna Irina
