La intersecția dintre predarea incluzivă și alfabetizare se află metoda de a povesti – o practică care este atât creativă, cât și centrată pe elev (cu elevul ca narator) și, de asemenea, propice dezvoltării abilităților de alfabetizare. Într-adevăr, pe de o parte, povestirea are o putere enormă și joacă un rol semnificativ în aducerea copiilor mai aproape de cărți, nu doar din punct de vedere intelectual, ci și emoțional. De fapt, este de o importanță crucială ca cei mici să dezvolte o relație profundă cu cărțile de la o vârstă fragedă, deoarece lectura nu înseamnă doar derularea paginilor unui text prin stocarea conținutului; mai degrabă este creștere, experiență, viață trăită.
Această abordare are o valoare incluzivă puternică pentru toți copiii, dar în special pentru acei copii care au diverse dificultăți de învățare; pentru ei ascultarea întâi și citirea mai târziu pot fi obstacole. Cu toate acestea, profesorul are cu adevărat puterea nu doar de a-i ajuta, ci de a-i face să participe alături de ceilalți până la punctul de a-și găsi propria „voce” – un limbaj verbal și, în timp, o claritate logică și comunicativă.
Utilizând storytelling ul, profesorul și copiii vor forma astfel un grup în care să declanșeze o dinamică pozitivă bazată pe empatie, încredere, ascultare și cooperare. Grupul poate deveni în curând un fel de micro-comunitate în care, prin relații și influență reciprocă, fiecare individ va fi împuternicit să acționeze cu respect reciproc. Aspectul vesel și jucăuș al acestor activități poate afecta foarte mult modul în care vor face copiii „răspund”. Cu cât profesorul este mai capabil să creeze un mediu flexibil, generos, primitor și atmosferă pașnică, probabilitatea și numărul de „răspunsuri” pozitive vor fi mai mari. Metodologia pe care o propune tehnica storytelling ului trebuie înțeleasă nu ca o activitate separată, pur și simplu recreativă, ci ca parte integrantă a parcursului educațional.
Prin povestire, de fapt, copiii își creează și își modelează propria versiune a poveștii. Jucându-se cu imaginația, confruntându-și temerile și depășindu-le, fiecare unealtă se arată a fi nu doar un joc, ci și un fel de jucărie – o adevărată extensie a faptului de a fi copil.
Bibliografie
Walsh, J.D., The Art of Storytelling, 2003, Moody Publishers, ChicagoStorr, W., The Science of
Storytelling: Why Stories Make Us Human, and How to Tell Them Better, 2006, Publisher:
HarperCollins Publishers
Prof. Simona Tanase, GPP Sf.Sava, Iași
