Educația contemporană se confruntă cu provocări multiple, între care se numără nevoia de a adapta metodele de predare pentru a menține interesul și implicarea elevilor într-un mediu tot mai dominat de tehnologie și informație. Una dintre problemele majore identificate este lipsa de implicare activă și creativă a elevilor în procesul de învățare, adesea cauzată de utilizarea unor metode tradiționale de predare, care pun accentul pe memorare și repetare, în detrimentul gândirii critice și al dezvoltării socio-emoționale.
Problema identificată
Problema centrală identificată este utilizarea predominantă a metodelor tradiționale de predare, care se concentrează pe transferul de informații într-un mod pasiv, în care elevii sunt percepuți mai degrabă ca receptori decât ca participanți activi. Această abordare limitează creativitatea, capacitatea de a gândi critic și de a colabora, esențiale pentru adaptarea la cerințele complexe ale societății contemporane.
Cauza problemei
Persistența acestei probleme poate fi explicată prin mai mulți factori. În primul rând, există o reticență la schimbare din partea educatorilor, care pot considera metodele tradiționale mai ușor de gestionat, mai ales în contextul unor clase numeroase. În al doilea rând, structura curriculumului și evaluarea bazată pe teste standardizate favorizează un model de învățare unidimensional, axat pe reproducerea cunoștințelor, în detrimentul dezvoltării unei înțelegeri profunde și creative. Aceste aspecte contribuie la menținerea unor practici educaționale care nu răspund nevoilor actuale ale elevilor.
Soluția propusă
Soluția identificată pentru această problemă este integrarea storytelling-ului în pedagogia dramatică. Storytelling-ul, ca metodă de predare, oferă un cadru dinamic și participativ, în care elevii nu doar că primesc informații, ci devin naratori și actori, ceea ce le permite să exploreze idei complexe, să își dezvolte empatia și creativitatea. Pedagogia dramatică adaugă o dimensiune practică, permițând elevilor să își exprime ideile și emoțiile prin intermediul teatrului și al jocurilor de rol.
Implementarea soluției
Implementarea acestei soluții necesită un cadru flexibil, în care profesorii să fie deschiși la explorarea unor noi metode de predare și să valorifice potențialul creativ al elevilor. Aceasta poate include următoarele tehnici:
Dramatizarea poveștilor: Profesorii pot selecta povești relevante pentru temele discutate în clasă și pot invita elevii să le dramatizeze. Aceasta implică nu doar repetarea textului, ci și înțelegerea personajelor, a motivelor și a mesajului transmis.
Jocuri de rol: Elevii pot fi invitați să joace roluri specifice într-o poveste sau situație, ceea ce îi va ajuta să exploreze diverse perspective și să dezvolte abilități de negociere și colaborare.
Povești interactive: O altă metodă este povestea interactivă, în care elevii contribuie la dezvoltarea narațiunii, luând decizii pentru personaje sau sugerând direcții noi pentru poveste. Aceasta încurajează gândirea critică și participarea activă.
Crearea de povești: Elevii pot fi încurajați să își creeze propriile povești, fie individual, fie în grupuri, explorând astfel teme relevante pentru viața lor sau pentru subiectele studiate. Aceste povești pot fi apoi prezentate prin intermediul teatrului, oferindu-le elevilor oportunitatea de a exprima ceea ce au învățat într-un mod personal și creativ.
Concluzii
Integrarea storytelling-ului în pedagogia dramatică reprezintă o soluție inovatoare pentru revitalizarea procesului educațional, transformând învățarea într-o experiență captivantă și semnificativă. Această abordare nu doar că stimulează creativitatea și gândirea critică, dar și promovează abilitățile de colaborare și comunicare, esențiale pentru succesul în societatea modernă. Implementarea acestor strategii poate contribui la formarea unor indivizi mai bine pregătiți pentru provocările viitorului, capabili să își exprime ideile și să colaboreze eficient în diverse contexte.
Bibliografie
- Bruner, J. (1990). Acts of Meaning. Harvard University Press.
- Egan, K. (1986). Teaching as Storytelling: An Alternative Approach to Teaching and Curriculum in the Elementary School. University of Chicago Press.
- Heathcote, D., & Bolton, G. (1995). Drama for Learning: Dorothy Heathcote’s Mantle of the Expert Approach to Education. Heinemann.
- McDrury, J., & Alterio, M. (2003). Learning through Storytelling in Higher Education: Using Reflection and Experience to Improve Learning. Routledge.
- CNicolescu, B. (2002). Manifesto of Transdisciplinarity. State University of New York Press.
Gugu-Ghilă Andreea Elena
Gradinița cu program prelungit Curcubeul Copilăriei Craiova
