Pe strada pustie, tocurile răsunau cu ecou în noaptea rece. Cu fiecare pas, umbra necunoscutului părea că se apropie tot mai mult. Inima-i sărea din piept, iar gândurile îi zburau la ce lăsase neterminat acasă.
Chiar în acel moment, un sunet ascuțit rupse liniștea, și…
Esența suspansului se poate rezuma la momentul în care ai captat atenția publicului iar anticiparea acestuia crește.
Azi îți arăt 5 tehnici prin care creezi suspansul, cu ajutorul cărora îți poți ține ascultătorii pe „marginea scaunelor”, conducându-i în același timp într-o călătorie emoțională intensă.
- Pauza strategică
Utilizarea pauzelor în momentele cheie poate amplifica tensiunea și suspansul. Poți plasa o pauză după o revelație importantă sau chiar înainte de dezvăluirea unui secret.
Pauza permite ascultătorilor să-și proceseze gândurile și să-și construiască propriile așteptări sau temeri, crescând astfel impactul a ceea ce va urma.
Exemplu:
Detectivul din poveste descoperă un indiciu crucial. În acel moment povestitorul spune: „Și atunci, pe podea, sub covorul vechi, el găsește…” și face o pauză lungă, lăsând ascultătorii să-și imagineze diverse posibilități înainte de a dezvălui indiciul.
- Întrebarea retorică
Poți folosi întrebările retorice pentru a puncta anumite momente din poveste, creând anticipare și speculații în rândul publicului.
Întrebările deschise precum „Oare ce va alege să facă?” sau „Cum va reuși să scape?” stimulează imaginația ascultătorilor și îi implică activ în desfășurarea poveștii.
Exemplu:
Într-o poveste despre o expediție în junglă, poți întreba: „Credeți că vor putea trece râul învolburat fără să fie observați de creaturile care pândesc sub apă?” Această întrebare îi face pe ascultători să se gândească la potențialele pericole și să fie și mai implicați în poveste.
- Dezvăluiri parțiale
Oferind bucățele de informații, strategic plasate de-a lungul poveștii, poți menține audiența în suspans.
Această metodă încurajează ascultătorii să rămână conectați pentru a asambla ei povestea, sporind astfel interesul și implicarea lor.
Exemplu:
Într-o poveste de dragoste complicată, naratorul dezvăluie că personajul a primit o scrisoare misterioasă, dar nu dezvăluie conținutul acesteia până la final, menținând ascultătorii în suspans și curioși să afle mesajul scrisorii.
- Construirea conflictului
Poți dezvolta conflictul prin adăugarea de provocări noi, sau obstacole, pe măsură ce povestea avansează.
Acest lucru crește miza și intensitatea, făcând ca deznodământul să fie atât satisfăcător, cât și emoționant, pentru ascultător.
Exemplu:
Într-o poveste despre supraviețuirea în sălbăticie, eroul se confruntă la început cu lipsa apei, apoi cu o furtună, și în final cu apariția unui animal sălbatic. Fiecare nouă provocare adaugă un strat de tensiune și îngrijorare pentru soarta personajului.
- Prevestirea
Inserând indicii subtile sau avertismente despre posibile evenimente viitoare poți crea o așteptare tensionată.
Tehnica aplicată eficient pregătește scena pentru o dezvoltare dramatică ulterioară, care ține ascultătorii în alertă, aceștia încercând să anticipeze ce se va întâmpla în final.
Exemplu:
În povestea ta poți menționa pe alocuri cât de bine se închid ușile vechiului castel, sugerând subtil că acestea ar putea juca un rol important mai târziu. Ulterior, capacitatea ușilor de a se închide rapid devine crucială pentru rezolvarea unui pericol iminent.
Folosind și adaptând aceste tehnici, poți transforma o poveste obișnuită într-o experiență captivantă, care îi face pe ascultătorii tăi dornici să asculte până la capăt.
Te încurajez să experimentezi și să ne trimiți și nouă reacțiile audienței după ce le-ai aplicat.
Te las cu bine!
Giorgiana Popan
Drd în Arta Povestirii
