Această lucrare explorează bunele practici în pedagogia dramatică și evidențiază rolul esențial al poveștilor (storytelling-ului) în dezvoltarea unui climat educațional pozitiv în grădiniță și școală.
Pedagogia dramatică (incluzând jocul de rol, teatrul de păpuși și improvizația) este prezentată ca o metodă activă de învățare care dezvoltă expresivitatea, gândirea creativă, colaborarea și, în special, empatia elevilor.
Poveștile sunt identificate ca un instrument formativ puternic, contribuind la un climat pozitiv prin mai multe dimensiuni:
- Dezvoltare Socio-Emoțională: Poveștile transmit valori morale și oferă modele de comportament, ajutând copiii să interiorizeze norme de conduită și să reducă conflictele.
- Securitate Emoțională și Terapie: Prin poveștile terapeutice, elevii explorează frici și probleme într-un cadru simbolic, ceea ce duce la reglare emoțională și la creșterea încrederii în sine.
- Relația Profesor-Elev: Storytelling-ul creează o legătură emoțională puternică și un climat de încredere și căldură, esențial pentru deschiderea elevilor.
- Motivație și Creativitate: Integrarea poveștilor prin metode dramatice (repovestirea creativă, transdisciplinaritate) transformă învățarea într-un proces atractiv și plin de bucurie.
În concluzie, lucrarea subliniază că utilizarea activă și creativă a poveștilor prin pedagogia dramatică nu este doar o metodă de predare, ci o strategie fundamentală pentru a construi un mediu școlar sigur, empatic, echitabil și incluziv, unde copilul se simte liber să se exprime și să învețe.
Cuvintele cheie: Pedagogie dramatică; Storytelling (Povești); Climat educațional pozitiv; Dezvoltare socio-emoțională; Empatie; Joc de rol / Teatru de păpuși; Incluziune / Echitate; Învățare activă / Creativitate.
Prof.Ambruș Maria-Violeta
