Metoda „Pălăriile gânditoare” face parte din categoria metodelor de predare inovativă. Aceasta stimulează creativitatea preșcolarilor, presupunând interpretarea de roluri diferite în funcție de culoarea unei pălării, și anume: albă, neagră, verde, galbenă, albastră sau roșie.
Etapele desfăşurării activităţii:
1.Prezentarea şi intuirea materialului nou:sunt prezentate copiilor cele 6 pălării de culori
diferite ce vor fi aşezate pe măsuţe pentru constituirea grupurilor de preșcolari și imaginile din povestea „Capra cu trei iezi”, de Ion Creangă.
2.Anunțarea temei și a obiectivelor: utilizând aceste pălării fermecate, ne vom juca un joc intitulat „Pălăriile gânditoare”. Până la sfârșitul activității, ne vom aminti împreună povestea „Capra cu trei iezi”, de Ion Creangă.
3.Reactualizarea cunoștințelor: prin procedeul povestirea educatoarei, tehnica covorul povestitor (se pot folosi alte tehnici, spre exemplu șorțul povestitor), se amintește preșcolarilor pe scurt conținutul poveștii.
4.Dirijarea învățării: constituirea grupurilor cu ajutorul tehnicii Mâna oarbă, grupa de preșcolari este împărţită în 6 grupuri – câte pălării sunt. Fiecare grup se așază la măsuța cu pălăria de aceeași culoare cu cea a ecusonului extras.
Se explică rolurile copiilor în funcție de culoarea pălăriei:
pălăria albă – povestitorul – redă evenimentele aşa cum s-au întâmplat, fără a le însoțide comentarii, reflecții personale;
pălăria roşie – inima – își exprimă sentimentele, emoțiile trezite de poveste;
pălăria neagră – criticul – prezintă lucrurile negative/rele din poveste, identifică greșelile;
pălăria galbenă – creatorul – identifică și apreciază aspectele pozitive/bune din poveste;
pălăria verde – gânditorul – identifică o soluție salvatoare pentru conflictul din poveste;
pălăria albastră – liderul –conduce discuţiile dintre celelalte pălării.
5.Obținerea performanței: cuprinde activitatea în grupuri. În fiecare pălărie,găsim mai multe bilețele. Pe rând, preșcolarii din fiecare grup extrag bilețele şi răspund la întrebările existente pe
acestea. În cazul în care niciun copil din grup nu dă răspunsul corect, se solicită răspunsuri de la preșcolarii din alt grup.
1. Pălăria albastră: copiii din acest grup definesc problema și conduc întrebările. Totodată, urmăresc respectarea regulilor și aleg soluția corectă din posibilele variante date de membrii
grupurilor, făcând sublinieri și repetări ale răspunsului corect. Educatoarea va sta și ea sub această pălărie.
2. Pălăria albă: preșcolarii din acest grup oferă informații concrete despre temă, fiind ajutați de întrebările extrase din pălărie.
Bilele existente în pălărie cuprind întrebări de genul:
-Ce informații avem despre mama iezilor?
-Ce informații avem despre cei trei iezi?
-Când trebuia să deschidă ușa iezii?
-Ce a făcut lupul când și-a dat seama că are glasul gros?
-Unde s-au ascuns iezii?
-Ce a pățit lupul pentru fapta sa urâtă?
3. Pălăria roşie: preșcolarii din acest grup spun ceea ce simt referitor la faptele, vorbele și
gândurile personajelor.
În această pălărie, există bilețele cu întrebări ajutătoare:
-Cum au procedat iedul cel mare și cel mijlociu când a venit lupul?
-Cum considerați a fi fapta acestora?
-Ce simțiți față de fapta lupului?
-Ce credeți despre sfaturile caprei?
-Ce simțiți față de pedeapsa pe care a primit-o lupul?
4. Pălăria neagră: copiii din acest grup descoperă greșelile în atitudinea personajelor.
Totodată, critică modul acestora de gândire, acțiune și vorbire:
Bilețelele extrase cuprind întrebări de genul:
-Ce este rău în comportamentul iedului mare?
-Ce este rău în comportamentuliedului mijlociu?
-Ce este rău în comportamentul lupului?
Ce l-a împins pe lup să facă o astfel de faptă?
5. Pălăria verde: preșcolarii din acest grup sunt cei care caută soluții pentru prevenirea și rezolvarea conflictelor.
În această pălărie există bilețele cu întrebări ajutătoare:
-Ce i-ați fi sfătuit pe iedul cel mare și pe cel mijlociu?
-Cum ar fi trebuit să procedezecei trei iezi?
-Cum ar fi putut mama iezilor să îi apere mai bine pe aceștia?
-Cum ar fi putut mama iedul cel mic să îi apere mai bine pe frații lui?
6. Pălăria galbenă: preșcolarii din acest grup sunt cei care identifică aspectelereușite ale poveştii, găsesc beneficii.
Bilețelele din această pălărie cuprind întrebări de genul:
-Ce a învățat iedul cel mic din această întâmplare?
-Ce am învățatnoi din această poveste?
-Cum trebuie să ne comportăm cu părinții noștri?
6.Asigurarea retenției și a transferului: cu ajutorul copiilor de la măsuța pălăriei albastre, se
realizează un rezumat al ideilor împărtășite de celelalte pălării. Activitatea se termină cu solicitarea adresată copiilor de a reflecta asupra principiilor morale învățate: ascultare, calitatea de a fi cuminte.
7.Evaluarea: se fac aprecieri individuale și generale asupra modului de desfășurare a activității, fiind recompensați cu o bulină pentru implicarea lor activă și conștientă.
8.Încheierea activității: copiii părăsesc sala de grupă imitând si cântând cântecelul „Trei iezi cucuieți”
BIBLIOGRAFIE
1. Bulc,M., Driha, O., (2013) ,,Elemente de didactică preşcolară aplicată”, Editura Mega, ClujNapoca.
2. Dumitru, G., (2007) ,,Metodica activităţilor instructive-educative în învăţământul preprimar”,
Editura Didactica Nova, Craiova.
3. Lăzărescu, M., Ezechil, L., (2017) ,,Laborator preşcolar- ghid metodologic”, Editura Miniped,
Bucureşti.
Prof.înv.preşcolar:CĂNĂRĂU GABRIELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ COM. ION CREANGĂ, JUDEŢUL NEAMŢ
