Matematica este o formă de raționament. Gândirea matematică constă în a gândi într-o manieră logică, în a formula și a testa ipoteze, a înțelege lucrurile, a alcătui și a justifica judecăți, deducții și
concluzii. Demonstrăm comportamentul matematic atunci când recunoaștem și descriem tipare, când construim modele fizice și conceptuale ale fenomenelor, când creăm sisteme de simboluri pantru a ne ajuta să reprezentăm,să manipulăm șisă reflectăm asupra ideilor,și atunci când inventăm procedee pentru a rezolva probleme (Battista, 1999).
În ultimele decenii ora de matematică a devenit o lecție în care elevii trebuie să memoreze formule, să aplice formulele pentru a obține rezultate numerice și să rezolve un număr mare de exerciții numerice. Dacă un elev ar putea învăța algoritmul și apoi l-ar aplica, aceasta înseamnă că acel elev poate fi considerat că a învățat cu succes? Gândirea critică a fost lăsată deoparte iar comunicarea în matematică se limitează doar la instrucțiunile profesorului. Pentru ca această atitudine să se schimbe, atunci este necesar să se adopte noi practici în cadrul orelor de matematică predate în școli.
Ceea ce oferă teatrul a fost studiat în multe circumstanțe: în procedeele de rezolvare a problemelor, în mai multe forme de predare, în înțelegerea activităților etc. Mai mult, participarea la teatrul educativ permite elevilor implicați să aibă o experiență comună. Ei sunt antrenați în procesul de învățare prin asumarea unui rol care este legat de probleme reale, așa că sunt determinați să gândească întrun mod realist rolul, problema respectivă și interacțiunile cu partenerii de învățare. În acest fel își dezvoltă gândirea critică și abilitățile de rezolvare a problemelor în timp ce, totodată, își dezvăluie potențialul creativ.
“Teatrul îmbunătățește performanțele academice”
Numeroase studii au demonstrat faptul că există o corelare între implicarea în teatru și realizările academice. Pe lângă faptul că au rezultate mai bune la testele standard decât colegii lor care nu cochetează cu artele, elevii care participă la teatru adesea experimentează o îmbunătățire a abilităților de înțelegere a textului citit, mențin o prezență mai bună și sunt mai angrenați în activitățile școlare decât ceilalți. Școlile care au programe de artă integrate, chiar și în zonele defavorizate din punct de vedere economic, raportează rezultate academice foarte bune.
Avantaje
Avantajele introducerii teatrului în practicile de predare sunt numeroase. Întradevăr, tehnicile de teatru sunt adesea utilizate în situații pedagogice sau de natură socio-culturală speciale, precum învățarea unei limbi străine, pentru dezvoltarea personală, pentru a adăuga entuziasm unui grup, așa că de ce nu și în cadrul unei sesiuni de matematică? Universalitatea matematicii permite oricărui profesor entuziast să utilizeze o asemenea metodă, ca un instrument care să asigure succesul predării obiectului său.
Vorbind din punct de vedere pedagogic, amestecarea teatrului și a matematicii ne permite să solicităm aproape toate celelate tipuri de inteligență:
- Logico-matematică: în conținutul matematic lucrat în clasă și procesat prin intermediul piesei de teatru; acesta s-ar putea aprofunda după interpretarea piesei. Mai mult, aceste abilitățisunt necesare în elaborarea scenariului, a piesei.
- Spațială: recunoașterea noțiunii de spațiu în cadrul punerii în scenă a piesei, recunoașterea de către elev a proprieisale poziții în spațiu câtși a celei a colegilor săi.
- Cinetică: când elevii interpretează, ei reprezintă un personaj sau un simbol matematic. Această noțiune se impregnează în mințile lor prin mișcările adoptate de propriile lor corpuri.
- Verbală: Lucrul începe cu scrierea scenariuluisau cu studierea unuiscenariu dejascris. În toate cazurile, limbajul este o modalitate de se face înțeleși așa că trebuie lucrat cu acesta, adaptat la tipul de public și perfecționat deoarece este instrumentul comunicării, baza întregii piese.
- Interpersonală: Relația dintre elev și profesor. Discuțiile dintre elevi din timpul dezvoltăriiscenariului, elaborării piesei, feedback-ului activității, lucrul din cadrul grupului îmbunătățesc împărtășirea, comunicarea.
- Intrapersonală: Elevul ca individ trebuie să raționeze singur asupra noțiunii studiate pentru a o putea înțelege, pentru a-și memora textul și pentru a repeta de unul singur, înaintea repetițiilor cu întregul grup.
Activitățile de teatru crează o stare de relaxare concentrată, încurajând învățarea.
Organizarea unei activități teatrale poate ajuta profesorul în introducerea unui concept nou. În acest sens, profesorul poate pregăti o activitate de descoperire care să permită elevilor să se familiarizeze cu noul conținut. Jocurile de rol sunt potrivite pentru a explica metode matematice; fiecare elev are un rol în cadrul jocului, de exemplu explorarea fracțiilor subunitare și supraunitare, a numerelor mixte, reducerea fracțiilor ,sau rezolvarea de ecuații.
Textul de mai jos este un articol scris de profesorul Mark Wahl de la Facultatea de Educație din cadrul Universității John Hopkins din Washington DC. În acest text, profesorul Wahl descrie în modul cel mai animat și colorat cu putință propria sa experiență în utilizarea teatrului ca instrument educativ pentru predarea matematicii.
“ Un exemplu (dintre multele posibile) ale utilizării trimiterilor personale și teatrului pentru a face conceptele matematice inteligibile și ușor de reținut este simpla predare a adunării. Personal îmi place să vorbesc despre zece ca despre „grangurul” sau „șeful” sau „regele” sistemului nostru numeric. Unii elevi nu cred că este cel mai important număr de pe Tărâmul Numerelor. Eu îi întreb: „Cum aflați cine este sau a fost foarte important într-o țară? Vă uitați pe monede și timbre.” Dacă vă aflați cu toții pe Tărâmul Numerelor, vă uitați cu atenție la numere. Veți observa că rareori există un număr căruia să îi lipsească amprenta lui zece. Există numere precum 16 – șase-spre-zece (care înseamnă șase și zece) și 60 – șase-zeci care înseamnă „șase de zece” (fiind unul dintre cele zece numere exacte cu cifra unu) și o sută care înseamnă (zece de zece).
Atunci cum se simte 9? (Aproape important) Îl putem descrie pe 9 ca „fiindu-i foame de 1”.
Astfel că atunci când îl întâlnește pe 7 îi spune:
-Ți-ar plăcea să fii prieten cu un zece?”
Numărul 7 spune:
-Uau! Desigur!
Atunci 9 zice:
-Trebuie să faci un singur sacrificiu. Trebuie să renunți la un unu și să devii 6.
7 spune:
-Merită!
Și renunță la un unu și împreună sunt 16 – șase-spre-zece (șase și zece). “
Morala acestei povești este aceea că atunci când 9 întâlnește orice număr pe Tărâmul Adunării (chiar și 47) îi cere un unu și devine un zece.
Profesor Stoican Raluca Daniela
Colegiul Național Elena Cuza, București
