Povestea dintre daci și romani este unul dintre capitolele esențiale ale istoriei noastre, marcând un moment decisiv în formarea identității naționale. Războaiele daco-romane, conduse de Decebal și Traian, au culminat cu cucerirea Daciei și integrarea acesteia în Imperiul Roman, având un impact profund asupra culturii și societății locale. Însă predarea tradițională a acestor evenimente istorice se limitează adesea la memorarea de fapte și date, fără a oferi elevilor ocazia să se conecteze emoțional sau să înțeleagă în profunzime contextul acestor conflicte.
Problema identificată în această lucrare este tocmai această abordare pasivă, care nu reușește să capteze interesul elevilor sau să le ofere o înțelegere semnificativă a istoriei. Cauza acestui fenomen este metoda de predare concentrată pe informații abstracte, ce nu stimulează implicarea activă sau creativitatea. Pentru a soluționa această problemă, se propune utilizarea storytelling-ului și a jocului de rol în procesul de învățare. Aceste metode au potențialul de a transforma orele de istorie într-o experiență personalizată, în care elevii devin parte activă în explorarea evenimentelor.
Prin activități precum „Pe urmele străbunilor:Cronica unei întâlniri de legendă”, elevii sunt invitați să joace roluri din ambele tabere, fie daci, fie romani, implicându-se direct în narațiunea evenimentelor istorice. Această abordare inovativă permite o învățare mai profundă, ajutându-i pe elevi să-și dezvolte atât cunoștințele istorice, cât și abilitățile de comunicare, colaborare și gândire critică.
Titlul activității: „Pe urmele străbunilor: Cronica unei întâlniri de legendă”
Durata: 1 oră și 30 de minute
Obiective:
– Înțelegerea contextului istoric al războaielor daco-romane.
– Explorarea impactului cultural și social al întâlnirii dintre două civilizații.
– Dezvoltarea competențelor de comunicare, gândire critică și colaborare.
– Stimularea creativității prin intermediul storytelling-ului și jocului de rol.
Introducerea contextului narativ (10 minute):
Se începe cu o introducere captivantă, spunând o scurtă poveste care îi plasează pe elevi în mijlocul unei perioade istorice dramatice:
„Anul 101 d.Hr. Regele dac Decebal și împăratul roman Traian sunt pe punctul de a se întâlni pe câmpul de luptă. Decebal luptă pentru a-și apăra regatul mândru, așezat între munți, în timp ce Traian visează să extindă granițele mărețului Imperiu Roman. Dar ce se întâmplă când cele două forțe se ciocnesc? Cum au văzut soldații romani și războinicii daci această confruntare? Ce povești au împărtășit, ce emoții au simțit și ce lecții am putea învăța din acest moment istoric?”
Această introducere pregătește scena pentru o activitate de storytelling și joc de rol în care elevii vor explora ambele perspective.
- Împărțirea în echipe și alocarea rolurilor (10 minute):
Elevii sunt împărțiți în două echipe principale, fiecare având un rol diferit în poveste:
– Echipa Dacilor: Aceștia vor juca rolul războinicilor daci, ai nobililor și chiar al regelui Decebal. Elevii vor pregăti o poveste despre viața lor înainte de confruntarea cu romanii, exprimându-și emoțiile și valorile.
– Echipa Romanilor: Această echipă va juca rolul legionarilor romani, generalilor și împăratului Traian. Ei vor spune povestea despre cum și-au pregătit campania împotriva dacilor, ce motivații aveau și cum vedeau cucerirea Daciei.
Pentru o abordare mai complexă, pot fi incluse și alte personaje, cum ar fi:
– un mesager sau un spion dac care este trimis să negocieze sau să aducă informații;
– un negociator roman care încearcă să discute o eventuală pace;
– un cetățean dac de rând care reflectă asupra impactului războiului asupra vieții sale de zi cu zi.
- Cercetarea și dezvoltarea poveștilor (15-20 minute):
Fiecare echipă cercetează contextul istoric folosind materiale oferite de profesor: hărți, cărți sau informații despre obiceiurile dacilor și romanilor, structura armatei, tehnici de luptă și viața de zi cu zi. În funcție de nivelul de cunoaștere al elevilor, profesorul poate oferi un scurt rezumat al războaielor daco-romane, subliniind momentele cheie, cum ar fi:
– asediul Sarmizegetusei;
– construcția podului peste Dunăre de către Apolodor din Damasc;
– luptele din Munții Orăștiei.
Fiecare echipă începe să-și creeze povestea, încercând să includă atât elemente istorice, cât și emoții și motivații personale ale personajelor.
- Jocul de rol și storytelling-ul (30-40 de minute):
Fiecare echipă prezintă povestea din perspectiva lor prin intermediul unui joc de rol narativ. De exemplu:
– Echipa Dacilor poate începe printr-o scenă în care Decebal își mobilizează războinicii în cetatea Sarmizegetusa, subliniind legătura lor strânsă cu pământul și libertatea. Poate include și un consiliu de război, unde diferiți nobili își exprimă teama sau dorința de a lupta până la capăt.
– Echipa Romanilor poate juca scena în care Traian discută cu generalii săi despre campania militară, planificând cucerirea Daciei și motivând legiunile pentru o campanie grea prin munți.
În timpul jocului de rol, fiecare echipă poate interacționa cu cealaltă prin intermediul unor mesageri sau spioni, ceea ce adaugă un element de tensiune și negociere.
Exemple de întrebări sau teme pentru discuție între personaje:
– Ce așteptări aveau romanii de la cucerirea Daciei?
– Ce temeri aveau dacii în fața puterii romane?
– Ar fi fost posibilă o pace între cele două civilizații?
- Reflectare și discuții (15 minute):
După finalizarea jocului de rol, elevii discută cum a influențat storytelling-ul percepția lor asupra acestui eveniment istoric:
– Cum a fost să interpretezi un personaj istoric?
– Ce ai învățat despre Daci și Romani prin această activitate?
– Există vreo lecție pe care o putem aplica în lumea de astăzi din aceste conflicte istorice?
Elevii pot reflecta, de asemenea, asupra emoțiilor personajelor lor: Decebal, de exemplu, poate fi portretizat ca un lider care simte presiunea de a-și apăra regatul, iar Traian poate fi prezentat ca un împărat determinat, dar și conștient de provocările campaniei.
- Activitate de follow-up (15 minute):
Elevii pot fi încurajați să scrie o scurtă poveste sau jurnal din perspectiva unui personaj pe care l-au jucat sau despre care au învățat în timpul activității. De exemplu:
– jurnalul unui soldat roman care își descrie prima zi în Dacia;
– scrisoarea unui războinic dac către familia sa, înainte de o bătălie importantă.
Acest tip de activitate de storytelling combină cunoașterea istorică cu jocul de rol și creativitatea, permițând elevilor să se conecteze emoțional cu materialul studiat. Prin învățare experiențială, elevii nu doar că își îmbunătățesc cunoștințele despre războaiele daco-romane, dar dezvoltă și abilități importante de comunicare, colaborare și empatie.
Lazăr Elena
Școala Gimnazială Nr.178, București
imagine Compania de Povestitori EduStory
