Atelier de Cuvinte

Strategii de învățare bazate pe storytelling în învățământul preșcolar. Abordarea transdisciplinară în Curriculumul pentru educație timpurie

În educația timpurie, storytelling-ul (povestirea) este o metodă esențială de predare care facilitează învățarea prin imaginație și creativitate. Integrarea storytelling-ului în curriculumul preșcolar nu doar că stimulează dezvoltarea abilităților de limbaj și comunicare, dar contribuie și la dezvoltarea gândirii critice și emoționale. Abordarea transdisciplinară permite utilizarea povestirii ca strategie care conectează domenii diverse ale cunoașterii, promovând învățarea integrată și holistă.

Storytelling-ul este arta de a transmite idei și concepte complexe într-un mod simplu și accesibil prin intermediul poveștilor. În educația preșcolară, poveștile ajută copiii să înțeleagă și să exploreze lumea din jurul lor, promovând dezvoltarea limbajului, învățarea morală și socială și imaginația creativă. Prin povestire, conceptele abstracte devin mai tangibile și mai ușor de înțeles pentru copiii de vârstă preșcolară.

Beneficiile storytelling-ului în învățământul preșcolar sunt:

  • Dezvoltarea limbajului și a abilităților de comunicare: prin ascultarea și crearea de povești, copiii își îmbunătățesc vocabularul, înțelegerea limbii și capacitatea de a se exprima. Povestirile stimulează dialogul și încurajează participarea activă.
  • Dezvoltarea gândirii critice și empatiei: poveștile implică luarea de decizii, explorarea motivelor personajelor și evaluarea acțiunilor acestora. Copiii învață să analizeze situații din diverse perspective și să dezvolte empatie față de personaje, ceea ce contribuie la dezvoltarea abilităților sociale și emoționale.
  • Încurajarea creativității și a imaginației: storytelling-ul încurajează copiii să-și folosească imaginația și să creeze propriile povești. Acest proces stimulează gândirea creativă și îmbunătățește capacitatea de rezolvare a problemelor.
  • Promovarea învățării active și a colaborării: prin participarea la activități de povestire, copiii devin participanți activi la procesul de învățare. Activitățile pot include crearea poveștilor în echipă, stimulând cooperarea și colaborarea.

Abordarea transdisciplinară se referă la integrarea mai multor domenii de studiu într-un singur proces de învățare, în locul predării separate a fiecărui domeniu. Storytelling-ul oferă o oportunitate excelentă pentru această abordare, deoarece poate fi utilizat pentru a conecta diverse discipline.

Povestirile pot fi folosite pentru dezvoltarea abilităților de comunicare, prin ascultare, vorbire și chiar scriere (în forme incipiente), încurajând exprimarea ideilor și dezvoltarea vocabularului. Storytelling-ul poate integra concepte de știință și matematică. De exemplu, povestirile despre natură sau animale pot introduce noțiuni de biologie, iar poveștile care includ numere sau probleme de logică pot facilita înțelegerea conceptelor matematice de bază.

De asemenea, povestirile pot fi însoțite de desene, picturi sau muzică, dezvoltând creativitatea și sensibilitatea artistică a copiilor. Copiii pot crea propriile ilustrații pentru povești sau pot cânta melodii care să însoțească povestirile.

Totodată, poveștile reprezintă un mijloc excelent de a transmite lecții morale și de a învăța copiii despre emoții și relații interpersonale. Fiecare poveste poate aduce în discuție valori precum prietenia, respectul, bunătatea și empatia.

Voi prezenta în continuare câteva strategii de învățare bazate pe storytelling:

  • Povestirea interactivă: o metodă eficientă este implicarea activă a copiilor în povestire. Educatoarea poate începe o poveste, iar copiii sunt invitați să adauge detalii, să creeze finaluri alternative sau să interpreteze personaje.
  • Joc de rol bazat pe povestiri: jocurile de rol permit copiilor să retrăiască poveștile și să înțeleagă mai bine acțiunile și motivațiile personajelor. Acest lucru le oferă o experiență de învățare practică și îi ajută să-și dezvolte abilități sociale și emoționale.
  • Povestirea pe bază de imagini: educatoarea poate folosi imagini sau benzi desenate pentru a stimula copiii să creeze propriile lor povești. Această metodă este deosebit de eficientă pentru dezvoltarea gândirii vizuale și a creativității.
  • Crearea de povești colective: copiii pot lucra împreună pentru a crea o poveste colectivă. Fiecare copil adaugă o parte la poveste, ceea ce încurajează cooperarea, respectul pentru ideile celorlalți și dezvoltarea unei narațiuni comune.

Exemplu de activitate transdisciplinară bazată pe storytelling:

Tema: „Aventura unui Măr în Lumea Naturii”

Obiective:

  • Dezvoltarea limbajului prin crearea și nararea unei povești.
  • Integrarea cunoștințelor despre natură și ciclul de viață al plantelor.
  • Stimularea creativității și a expresivității artistice.

Descrierea activității: educatoarea începe povestea „Aventura unui Măr”, în care un măr călătorește prin pădure, întâlnind diverse animale și plante. Copiii sunt invitați să continue povestea, descriind ce întâlnește mărul și ce învață de la natură. Activitatea poate include desenarea aventurilor mărului și discuții despre ecosistemul natural.

Domenii integrate:

  1. Științe naturale: discuții despre creșterea plantelor, viața animalelor din pădure.
  2. Limbaj: dezvoltarea vocabularului legat de natură și povestire.
  3. Arte vizuale: crearea de desene pentru poveste.
  4. Educație emoțională: explorarea sentimentelor mărului și empatie față de natură.

În concluzie, storytelling-ul este o metodă eficientă și captivantă în educația preșcolară, care poate fi utilizată pentru a integra diverse domenii de cunoaștere într-o abordare transdisciplinară. Prin implicarea activă a copiilor în procesul de povestire, aceștia își dezvoltă abilitățile de limbaj, gândirea critică, empatia și creativitatea. Storytelling-ul poate fi adaptat pentru a acoperi o varietate de subiecte și domenii, oferind o învățare holistică și integrată care răspunde nevoilor copiilor de vârstă preșcolară.

Bibliografie: 

  1. Bruner, J. (1990), Acts of Meaning. Cambridge, MA: Harvard University Press.
  2. Egan, K. (1999), Children’s Minds, Talking Rabbits and Clockwork Oranges: Essays on Education. Teachers College Press.
  3. Ellis, G. (2009), Storytelling with Children. Oxford: Oxford University Press.

Prof. Roșca Mihaela Cristina

Grădinița cu program prelungit „Licurici” Galați

imagine Compania de Povestitori EduStory

Articole asemănătoare

Newsletterul “EduStory”

Înscrie-te aici ca să primești informații sau resurse care să te inspire
pentru cum să povestești sau să faci prezentări memorabile și cu impact