În educația preșcolară, alfabetizarea emergentă joacă un rol crucial în dezvoltarea competențelor de bază ale copiilor, pregătindu-i pentru școala primară și pentru succesul educațional pe termen lung. Povestirile dramatice, care combină elemente narative și teatrale, sunt un instrument puternic în stimularea imaginației, a abilităților cognitive și sociale ale copiilor. De asemenea, acestea creează contexte bogate pentru dezvoltarea vocabularului, înțelegerea textelor și promovarea unei gândiri critice.
Cu toate acestea, storytelling-ul dramatic rămâne o metodă insuficient utilizată în grădinițe. Principalele cauze includ lipsa resurselor didactice adaptate și insuficienta pregătire a cadrelor didactice în aplicarea eficientă a tehnicilor narative și dramatice. Pe lângă aceste provocări, curriculumul preșcolar este adesea structurat într-un mod rigid, care face dificilă integrarea transdisciplinară a povestirilor dramatice în alte domenii educaționale, precum cunoașterea mediului sau artele.
Una dintre cauzele majore pentru care povestirile dramatice nu sunt utilizate pe scară largă în grădinițe este lipsa materialelor didactice adaptate. Deși unele resurse sunt disponibile, acestea nu sunt suficient de flexibile pentru a fi integrate eficient în activitățile zilnice ale copiilor. De exemplu, multe dintre materialele educaționale actuale pun accentul pe metodele tradiționale, cum ar fi memorarea și repetarea informațiilor, în loc să stimuleze creativitatea și abilitățile socio-emoționale prin storytelling dramatic.
Un alt factor important este pregătirea insuficientă a educatorilor. Mulți educatori nu au acces la cursuri de formare continuă sau la ateliere care să le ofere instrumentele necesare pentru a integra povestirile dramatice în educația zilnică. Aceasta limitează capacitatea lor de a adapta povestirile dramatice pentru a răspunde nevoilor diverse ale copiilor, de la dezvoltarea limbajului la sprijinirea alfabetizării emergente.
De asemenea, cadrul rigid al curriculumului preșcolar face dificilă utilizarea povestirilor dramatice într-o manieră transdisciplinară. Deși există o tendință de a promova învățarea integrată, implementarea acestei abordări rămâne un obstacol major, din cauza cerințelor formale care privilegiază metodele tradiționale de predare.
Pentru a depăși aceste provocări, soluția propusă este integrarea povestirilor dramatice ca metodă centrală în procesul educațional preșcolar. Această abordare permite copiilor să exploreze limbajul, emoțiile și relațiile sociale într-un mediu captivant și sigur. Povestirile dramatice oferă un cadru interactiv care încurajează participarea activă a copiilor și dezvoltarea abilităților esențiale de pre-lectură și pre-scriere.
Un exemplu de activitate eficientă este introducerea povestirilor interactive, unde copiii sunt implicați direct, jucând anumite roluri. Educatorii pot utiliza marionete, păpuși sau alte obiecte pentru a crea povești dinamice. Într-o poveste despre animalele de la fermă, copiii pot imita sunetele animalelor și pot interpreta rolul fermierilor. Această activitate dezvoltă vocabularul, îmbunătățește pronunția corectă a sunetelor și stimulează secvențierea evenimentelor, contribuind la dezvoltarea abilităților de pre-lectură și pre-scriere.
O altă activitate relevantă pentru alfabetizarea emergentă este utilizarea povestirilor secvențiale. Educatorii pot folosi imagini secvențiale pentru a ilustra o poveste simplă, cum ar fi o zi la plajă. Copiii sunt invitați să aranjeze imaginile în ordinea corectă și să descrie ce se întâmplă în fiecare scenă. Aceasta ajută la înțelegerea conceptelor de început, mijloc și sfârșit, dezvoltând în același timp abilitățile de organizare și structurare a unui text narativ.
Pentru a facilita integrarea povestirilor dramatice în activitățile zilnice, educatorii ar trebui să dispună de resurse adaptate și de suport pedagogic. Planificarea activităților care să includă povestiri dramatice este esențială pentru a asigura un proces de învățare coerent și captivant. Educatorii pot folosi povești bine cunoscute pentru a crea scenarii dramatice în care copiii să joace roluri active, repetând astfel conceptele de pre-lectură și pre-scriere.
Formarea continuă a educatorilor este o componentă esențială a acestei strategii. Participarea la ateliere sau cursuri care să ofere tehnici narative și dramatice ar contribui la dezvoltarea competențelor cadrelor didactice și la creșterea eficienței lor în utilizarea storytelling-ului în educația preșcolară. Prin formări specializate, educatorii pot învăța să adapteze poveștile pentru a răspunde nevoilor specifice ale fiecărui grup de copii și pentru a stimula creativitatea și gândirea critică.
Povestirile dramatice reprezintă o metodă inovativă și captivantă de a sprijini dezvoltarea competențelor de pre-lectură și pre-scriere la preșcolari. În ciuda provocărilor legate de resurse și de pregătirea insuficientă a educatorilor, integrarea acestei metode în curriculumul preșcolar poate aduce beneficii semnificative pentru alfabetizarea emergentă. Exemplele de bune practici, precum povestirile interactive și cele secvențiale, demonstrează eficiența acestei abordări în stimularea creativității, gândirii critice și a dezvoltării lingvistice.
Pentru a asigura succesul acestei strategii, este esențială o colaborare strânsă între educatorii care aplică aceste metode și instituțiile care oferă resursele și formările necesare. Povestirile dramatice nu doar că stimulează dezvoltarea academică a copiilor, ci și le oferă oportunitatea de a explora lumea prin intermediul imaginației și jocului.
Bibliografie:
- Bhattarai, Arjun. The Benefits of Storytelling in Early Childhood Education. Early Childhood Development, 2023.
- Friedman, Susan. The Power of Storytelling in Early Childhood. NAEYC, Washington D.C., 2020.
- ALI Staff. Why Is Storytelling Important in Early Childhood Education?. Accelerate Learning, 2024.
Profesor Învățământ Preșcolar Gheorghe Alexandra,
Liceul Tehnologic,,Nicolae Titulescu’’-Structură Grădinița PN. nr.12 Medgidia
imagine Compania de Povestitori EduStory
