Copiii Generației Alpha se adaptează ușor și rapid la tot felul de device-uri și aplicații și utilizează deja inteligentele artificiale disponibile, dar se integrează mai greu în mediul școlar, întrucât nu dispun de competențe de comunicare cu cei din jur. Primii copii care aparțin acestei generații s-au născut în 2010, anul în care au fost lansate iPad și Instagram și în care „app” a fost desemnat cuvântul anului. Această generație complet digitală este racordată permanent la tehnologie, chiar din prima zi de viață. Dintre jucăriile lor nu lipsesc telefonul și tableta, iar ecranele device-urilor sunt la fel de cunoscute ca figurile părinților. Acești copii se integrează mai greu în grupul școlar, în sensul că nu sunt obișnuiți să socializeze cu cei din jur, și, deși dispun de un vocabular bogat, își exprimă mai greu gândurile, emoțiile și sentimentele.
Poveștile reprezintă instrumente utile pe care le putem folosi în situații diferite, întrucât reușesc să ușureze procesul de înțelegere și, totodată, sunt o modalitate prin care ne conectăm emoțional cu ceilalți. În timpul ascultării unei povestiri este mobilizată într-o mare măsură întreaga activitatea psihică a copilului. Acesta urmăreşte cu atenţie momentele povestirii, înregistrează, compară, analizează diferite situaţii, reușește să stabilească legături între relaţiile faptele, însuşirile personajelor. Arta de a spune o poveste este cea mai atractivă modalitate de a transmite o informație sau valori educative, de a crea o atmosferă propice învățării, dacă este combinată cu alte metode activ participative menite să contribuie dezvoltarea competențelor lingvistice și socio-emoționale. Activitatea de povestire constituie o modalitate eficientă de valorificare a potențialului imaginativ și creativ ale elevului, dacă este împletită armonios cu cea de creare de povestiri și cu jocul de rol. Astfel reușim să stârnim curiozitatea și dorința elevilor de asculta și reda, îi putem determina pe elevi să participe activ la activitățile clasei, să socializeze cu cei din jur.
Creșterea și educarea copiilor din Generația Alpha presupune cunoașterea dimensiunilor care le guvernează stilul de viață, iar provocările sunt pe măsură. Educarea acestora presupune o foarte bună pregătire ştiinţifică, motivaţie, spirit organizatoric şi practic. Profesorul trebuie să devină „educator şi consilier” care încearcă să dezvolte capacităţile şi interesele elevilor, nu doar să servească drept o sursă de informaţii sau un transmiţător de cunoştinţe. De aceea, este foarte importantă maniera în care povestirea este interiorizată în cadrul strategiilor didactice activ-participative, astfel încât această metodă tradițională să depășească barierele pasivității, a monotoniei și să trezească interesul și dorința elevilor de a asculta sau a reda povești. Utilizarea unei tonalități adecvate conținutului poveștii, a un timbru al vocii modelat după acțiunea redată, a mimicii, gesticii, punerea accentului pe un cuvânt sau pe o propoziție, imitând vocea unui personaj vor contribui atât la înțelegerea mesajului poveștii, la achiziționarea de noi cunoștințe, dar și la captarea atenției și interesului copiilor pentru povești.
Responsabilitatea morală faţă de copiii care ne sunt încredinţaţi ca elevi este mare. Atitudinea noastră creatoare, atenția acordată fiecărui elev, vor influența într-o mare măsură procesul de dezvoltare socio-emoțională a copilului. Este datoria noastră, a cadrelor didactice să-i determinăm pe elevi să înțeleagă faptul că lumea poveștilor este la fel de fascinantă ca cea digitală, din care cu multă greutate vor să iasă.
Prof. înv. primar Doina Dumitru
