Tema acestui proiect am ales-o pornind de la faptul că în ultimii ani școlari am avut parte de generații de elevi impulsivi, greu de stăpânit, puțin comunicativi între ei, și care, ca și colectiv nu formează un tot unitar, deși se cunosc bine, întrucât sunt din același cartier. Din această cauză am căutat, prin diverse modalități, să determin colectivele de elevi să aibă o atitudine corectă față de colegi și față de alte scopuri, folosind sistematic în mod cât mai agreabil și util timpul lor liber.
Experiențele acumulate mi-au arătat, pe de-o parte, că există un mare interes pentru strategiile de învățare bazate pe storytelling în pedagogia dramatică (din partea profesorilor, copiilor, părinților, a altor persoane din comunitate), dar că trebuie să se acorde o atenție mărită întregului proces care stă la baza dezvoltării activităților extrașcolare, a modului în care se realizează monitorizarea și evaluarea rezultatelor care se obțin în urma implicării copiilor în aceste activități: ce anume învață, cât învață, ce tipuri ode competențe, abilități li s-au îmbunătățit, în ce măsură implicarea în astfel de activități îi ajută în mod real.
Strategiile de învățare bazate pe storytelling în pedagogia dramatică contribuie la dezvoltarea și completarea procesului de învățământ, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la organizarea rațională și plăcută a orelor de curs sau a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie bună și optimism, cu însuflețire și dăruire la astfel de activități. Alegerea din timp a materialului și ordonarea lui într-un repertoriu cu o temă centrală este o cerință foarte importantă pentru orice fel de activitate de acest gen.
Strategiile de învățare bazate pe storytelling în pedagogia dramatică, prin specificul lor, oferă o independență mai mare din partea elevilor și asigură o paletă mai largă de posibilități pentru manifestări disciplinate. Asemenea activități presupun respectarea unei game variate de norme disciplinare. Semnificativ este, de asemenea, faptul că în asemenea activități opinia colectivului se manifestă cu mai multă forță în urmărirea respectării lor. Dacă libertatea de opțiune a elevilor este mai extinsă, responsabilitatea lor față de colectiv se accentuează.
Strategiile de învățare bazate pe storytelling în pedagogia dramatică oferă condiții dintre cele mai prielnice pentru formarea conștiinței și conduitei cooperante. Libertatea de exprimare și relațiile cu ceilalți este mai mare și, ca atare, posibilitățile de îmbogățire a experienței sociale se amplifică. Cadrul de acțiune oferă câmp larg manifestării inițiativei și participării în funcție de anumite preferințe, interese, capacitate, preocupări etc.
Asemenea activități dezvoltă contactele sociale dintre copii, amplificând nevoia copilului de a se afla în colectivitate, de a stabili relații interpersonale, de prietenie și întrajutorare, de a forma împreună cu ei grupuri, echipe care să se întreacă cu alte echipe, dezvoltă simțul responsabilității.
Interacționând și comunicând cu ceilalți, elevii înțeleg mai bine ce înseamnă cinste, sinceritate, corectitudine, curaj, mândrie, modestie. Un rol deosebit în procesul integrării elevului în colectivul școlar revine sistemului de interrelaționare cu ceilalți, climatului socio afectiv care se dezvoltă în cadrul grupului. În colecivul școlar se formează trăsături ale personalității, cum sunt: simțul onoarei, al demnității personale, simțul adevărului și al dreptății. Cooperarea, întrajutorarea, întrecerea influențează asupra personalității copilului și activității lui.
Soluția identificată pentru rezolvarea problemei – activități cu caracter festiv, care s-au desfășurat sub formă de concurs și care s-a intitulat sugestiv „O lume mai bună”. Obiectivele de referință stabilite au fost:stimularea capacității de receptare a textului literar,dezvoltarea capacității de exprimare orală și scrisă, dezvoltarea interesului pentru citit. Obiectivele operaționale propuse și realizate au fost ca elevii să recunoască pilda/minunea , în urma lecturării unui fragment;să distingă trăsăturile morale ale personajelor dintr-o minune/pildă, să folosească corect semnele de punctuație, să redea secvențe din diferite pildee/minuni,să li se cultive spiritul religios, de ajutorare a semenului. Metode și procedee utilizate: conversația, jocul didactic, exercițiul, dramatizarea, povestirea, explicația, munca în grup.
Mijloace didactice: Biblia pentru copii, planșe, fișe de lucru, material mărunt, cărți de lectură.
Locul desfășurării: sala de clasă . S-a fixat masa juriului iar pe tablă un invitat a ținut scorul.
Reguli:fiecare echipă trebuie să-și stabilească un nume ;punctajul maxim obținut poate fi de 50 de puncte. Fiecare probă a fost precedată de o întrebare fulger. Echipa care răspunde prima la întrebarea fulger avea dreptul de a rezolva prima sarcinile date, și în același timp, de a
numi echipa care să urmeze la probă. În caz de egalitate la puncte s-a făcut o departajare prin probe stabilite anterior.
Exemple din probele de concurs:
O echipă a prezentat ”Pilda semănătorului” .
Întrebare fulger: scrieți cât mai multe cereale.
Recunoaște minunile din care fac parte fragmentele următoare:
- a) El s-a ridicat, a certat vântul și a poruncit mării: „Taci! Liniștește-te!” b) Iisus i-a spus mortului: „Tinere, îți zic ție, scoală-te!”
- c) Iisuse, Învățătorule, ai milă de noi! Când i-a văzut, el le-a spus:”Mergeți și arătați vă preoților.”
Să vedem cine reconstituie cel mai repede versetul (au primit pe bucăți de hârtie, având cuvintele amestecate ) Ceea ce trebuia să obțină: „Credința fără fapte este moartă”. Alcătuiți cât mai multe cuvinte din literele: a, e, m, t, p, r, i.
Punctul de plecare și de sosire al oricărui demers pedagogic este elevul. Εl este fantezie și mobilitate, noutate și surpriză. „Сopilul este o neobosită, o inepuizabilă dorință de noutate și de varietate. Εste un embrion spiritual. În raport cu natura condițiilor și cea a calității educației, din copil poate crește un sfânt sau un demon, o stea sau un biet fir de nisip.”
Iată de ce dascălilor le revin îndatoriri complexe. Trebuie să ne dăruim profesiei, care este întotdeauna o scenă deschisă. Εducatorii trebuie să fie preocupați permanent de găsirea unor metode și procedee variate, adaptate diferitelor situații de învățare la care elevii vor fi puși. Pe baza competențelor sale profesionale mereu actualizate, dascălul va încerca noi metode de predare. Εste loc în acest domeniu pentru manifestarea imaginației și creativității didactice, cu efecte pozitive nu numai asupra elevului ci și asupra dascălului.
Modernizarea învățământului românesc trebuie privită în strânsă legătură cu aceea a principiilor și metodelor didactice.
Este necesară promovarea unei metodologii didactice participative, care situează elevul în poziția de subiect al actului de cunoaștere și de educație. Νu trebuie însă să uităm că ideea aceasta este mai veche, dar didactica tradițională n-a valorificat-o. Încă părintele didacticii, Ј. А. Сomenius, sublinia necesitatea implicării elevului în procesul de învățământ. „Grija principală a învățătorilor va fi așadar aceasta: de a nu vorbi decât cu cei ce ascultă, de a nu preda decât celor atenți”.
Profesor Conț Laura
Școala Gimnazială”Vasile Alecsandri” Baia Mare
imagine Compania de Povestitori EduStory